August Strindberg

Johan August Strindberg s‑a născut la 22 ianuarie 1849 în Stockholm. Scriitor, dramaturg și artist (pictură şi fotografie), recunoscut drept cel mai important scriitor suedez, numit Zola al Suediei. Timp de peste patruzeci de ani a fost cea mai proeminentă personalitate în Suedia literară. Liceul l‑a absolvit la Stockholm în 1867. A început să studieze la Universitate la Uppsala. Și‑a întrerupt studiile după o jumătate de semestru, pentru că nu s‑a simțit atras de acestea, precum şi din lipsă de bani. Nu a luat o diplomă academică. Pentru a se întreţine, a lucrat ca profesor de școală primară şi comunicator în timp ce a studiat medicina. A încercat să devină actor şi a lucrat la Teatrul Dramatic, iar în anul 1870 a decis să se întoarcă la Uppsala. Talentul său de scriitor a atras atenţia regelui Karl al XV‑lea, care i‑a acordat o bursă în anul 1871, pentru studii universitare viitoare. În 1874 a lucrat ca jurnalist la Dagens Nyheter şi, în acelaşi an, a început să lucreze ca funcţio­nar la Kungliga Biblioteket (Biblioteca Regală), unde s‑a specializat în limba chineză, câştigându‑şi reputaţia de sinolog. În anii 1874‑1882 Strindberg a dobândit cunoştinţe temeinice în istoria culturii şi literaturii.

A debutat în 1872 cu piesa Mäster Olof/ Meşterul Olof, despre revoluția spirituală şi politico‑socială suedeză, o lucrare prea radicală pen­tru Kungliga Dramatiska Teatern (Teatrul Dramatic Regal), nepusă în scenă timp de aproape zece ani. În 1879 a publicat Röda rummet/ Salonul roşu. Au urmat satira socială Det nya riket/ Noul regat și Svenska folket i helg och söcken/ Poporul suedez în zile de sărbătoare şi în zile lucrătoare. (1881‑1882). În 1883 i‑a apărut prima parte a nuvelelor istorice Svenska öden och äventyr/ Destine şi aventuri suedeze şi volumul de versuri Dikter på vers och prosa/ Poezii în vers şi proză. În anul 1884 a tipărit un nou volum de poezie, Sömngångarnätter på vakna dagar/ Nopţi de somnam­bul în vremuri de veghe.

La 30 de ani a scris autobiografica Tjänstekvinnans son/ Fiul servi­toarei, care a încheiat o perioadă importantă a creaţiei sale, aceea a criticii sociale. A urmat Hemsöborna/ Locuitorii insulei natale. (1887) În 1893, Fröken Julie/ Domnişoara Julie, scrisă în 1888, a avut premiera la Paris, devenind un mare succes. Au urmat: Inferno/ Infernul (1897); drama Till Damaskus/ Drumul spre Damasc în trei părţi (1898‑1901), Påsk/ Paşti şi Dödsdansen/ Dansul morţii, Ett drömspel/ Un joc de vis (1901). Apoi volumul de poezie Ordalek och småkonst/ Joc de cuvinte şi miniaturi artistice (1902‑1905), jurnalul poetic Ensam/ Singur şi Sagor/ Poveşti (1903), romanul Svarta fanor/ Steaguri negre (1907), din care multe scene au anunţat kammarspelen/ teatrul de cameră, teatrul intim, patru piese, cu care Strindberg s‑a dovedit pionierul unei noi forme de artă teatrală, Oväder/ Vijelie, Brända tomten/ Curţi arse, Spöksonaten/ Sonata fan­tomelor şi Pelikanen/ Pelicanul (1907), Stora landsvägen/ Marea şosea (1909) a fost ultima piesă a sa.

În anii de după 1904, Strindberg s‑a izolat din ce în ce mai mult, deve­nind un om foarte singur. A murit la 63 de ani, în data de 14 mai 1912, la Stockholm, după o boală grea. A fost condus pe ultimul drum de o mulţime imensă, circa şaizeci de mii de oameni.