George Şovu

George Șovu, profesor, ziarist, scriitor, cineast, s-a născut în comuna Titești, județul Argeș la 30 ianuarie 1931. Este absolvent al Scolii Normale „Carol I” din Câmpulung-Muscel (1951) și al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1955), ca șef de promoție.

A debutat cu poezie în 1950 și a publicat 31 de volume de literatură. George Sovu este membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1980 și al Uniunii Cineaștilor din 1986. A fost distins cu diferite ordine și medalii, cu diplome de excelență și de merit de la Uniunea Cineaștilor, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Educației și Învățământului. Totodată a mai fost premiat, printre altele, cu titluri de laureat, premii pentru unele filme și cărți, atât în țară, cât și în străinătate.

Romane: Cadența Generației, 1974; Scrisori de creditare, 1976; Declarație de dragoste, 1978; Dragul nostu Alex…, 1981; O vară de dor, 1983; Dans în foișor, 1984; Furtuna de mai, 1985; Fascinații, 1985; Tandrețe, 1986; Dimineața iubirii, 1987; Întâlnire-n oglindă, 1989; Declarație de dragoste, 1991; Liceenii, 1992; Extemporal la dirigenție, 1992; Liceenii rock’n’roll, 1992; Liceenii în alertă, 1993; Dragoste și moarte, 1999; Virginitate, 2000; Misterele din vila părăsită, 2000; Romanticii, 2003; Iubirea e mereu regină, 2006; Lumina neuitării, 2010; Cântecul destinului, 2012.

Volume de povestiri: Jarul din palmă, 1981; Răspuns la post-restant, 1981; Liliac alb în ianuarie, 1984; Ochii timpului, 1988; Martor incomod, 1999; Picătura de viață, 2007; Rugăciunea unui înger, 2012.